Am fost turist pentru o zi in Bucuresti, iar alaturi de Cronicari Digitali am vizitat si revizitat repere arhitecturale ale Capitalei pentru a intelege mai bine istoria orasului in care traiesc! De la Biblioteca Facultatii de Litere, la hotel Marmorosch, pana in Sala Tronului si Intercontinental, am aflat ca orasul este construit pe straturi si ascunde inca multe secrete!

Lansat de Ziua Bucurestiului, mai exact pe 20 septembrie si desfasurat pe 8 octombrie, instameet-ul organizat de Cronicari Digitali impreuna cu Institutul National al Patrimoniului a fost prilejul perfect de a cunoaste mai bine centrul Bucurestiului si de a vizita cladiri de referinta a caror istorie pare ca o cunoastem, dar nu am aprofundat-o suficient de bine!
Evenimentul a fost lansat pe Instagram sub forma unui concurs cu indicii: “Decupaj din (orice) epocă: pe bicicletă (electrică), de dimineață, o domnișoară cu pălărie cochetă și un cavaler cu ochelari de soare (putea fi monoclu, dar nu e) pleacă să bea un latte și să răsfoiască digital newsleter-ul favorit la colț pe Calea Victoriei, la cea mai celebră Cafenea- Restaurant ca toată lumea bună din oraș! Puțin după orele 10.00 se ridică vioi și, din Edgar Quinet, fac doi pași până la cea mai frumoasa biblioteca. Dumneaei urcă la etaj în căutare de rare manuscrisuri, dumnealui rămâne la parter să o aștepte și, cu căștile la urechi, privește din balcon privelistea zumzăitoare de studenți, de vizavi cu T-uri si echere in spate. A! Deja e timpul să plece la Bursa in Centrul Vechi; ceasul inteligent înregistrează pulsul crescut de emoție. Fuga pe bicicletă, amândoi, urcă scările sau iau liftul.
Orice ar fi, la 12.00 fix sunt invitați de către cei mai relevanți influencers la Palat, un pic mai sus pe Podul Mogosoaiei și nu trebuie să întârzie. Noroc că nu au mult de mers și în drum se pot opri și la Banca, e pe colt la Doamnei și au acces direct la Seif Tot astăzi negreșit trebuie să fie prezenți la lansarea unui proaspăt artist vizual care promite, un adevarat boier pitar! Dar ce să vezi, tot dau de buni camarazi pe drum și e musai, s-a discutat, că își vor petrece seara împreună. Deasura orasului (mai precis la etajul 22) <<in it’s very own HEART>> cu prieteni de jur împrejur, cei doi retrăiesc pasiunea ce i-a legat, <<in the first place>>, fotografia. Smartphones țâșnesc din buzunare și prind exact la apus o imagine breathtaking cu KM 0 al orașului, de pe terasa la fel de celebrei locații. The end of the day!“

Intalnirea Cronicarilor Digitali (adica oameni dotati cu telefoane mobile sau/si aparate fotografice profesioniste) a debutat in holul Facultatii de Litere, vizavi de Facultatea de Arhitectura, unde am vizitat <<poate>> cea mai frumoasa biblioteca din Bucuresti. Biblioteca se afla in cadrul cladirii Universitatii din Bucuresti, inaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Universitatea București a fost construita dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu, iar corpurile laterale dupa cele ale lui Nicolae Ghica-Budesti. Biblioteca contine o impunatoare colectie de carti si manuscrise printre care si cea donata de Titu Maiorescu. Aici am aflat ca atunci cand Carol I i-a convocat pe boieri la ora 13.00, acestia nu au venit intrucat ei se ghidau inca dupa luina soarelui, nestiind sa descifreze semnele ceasului, iar din acest motiv numeroase cladiri din Bucuresti au fost ornamentate cu ceasuri!
De aici, impreuna cu cronicarii am continuat periplul de turisti in propriul oras catre The Marmorosch Bucharest, Autograph Collection , in fata caruia se afla acum cateva autoturisme de epoca. Cladirea istorica de 100 de ani, lasata anterior in paragina, a capatat intr-adevar o noua viata de 5 stele, iar lobby-ul impunator cu luminator, zone de dining, bar si lounge isi propune intr-adevar sa transmita ca spatiul nu mai este o banca ingenuncheata de Marea Depresiune si tinuta intr-un con de umbra de regimul socialist, ci un loc vibrant!
Construita in stil neoromanesc cu influente bizantine si gotice, cladirea care a fost ridicata intre 1915 si 1923 a fost reconditionata pe durata a trei ani, pastrandu-se elemente de mozaic, piatra si ceramica. A fost pastrata si reconditonata si usa seifului, ce contine peste 3000 de casete de valori din alama masiva, spatiu in care acum este amenajat un cocktail bar. Pe scarile impunatoare, unde te intampina o fresca cu scene din viata rurala a Romaniei, pictata de Cecilia Cutescu-Stork, urci spre cele 200 de camere ale hotelului ( pe un hol unde poti admira o serie de fresce cu elemente florale orientale).
Foto Aici a stat si arhiva personala
Proiectata de arhitectul Petre Antonescu, constructia din strada Doamnei a fost realizată la comanda Bancii Marmorosch, Blank & Co., care a functionat aici pana la nationalizare. Banca Marmorosch, Blank & Co a fost o banca istorică romanească infiintata in 1848 de catre Iacob Marmorosch care s-a asociat cu Mauriciu Blank in 1864 pentru a pune bazele noii banci. Institutia a fost cunoscuta pentru importanta pe care a avut-o la inceputul anilor 1920 (perioada in care a avut 25 de sucursale in Regat si patru în strainatate La Paris, Istanbul, Viena si New York) pentru implicarea in politica romanească, dar si pentru rasunătorul ei faliment din 1931, apoi pentru nationalizarea din 1948.

De aici, am facut un popas la Palatul Bursei, actualul sediu al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Cel care a adus în discuție pentru prima data problema necesității construirii unui sediu pentru Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București într-o zona centrală a fost regele Carol I în 1904, la sugestia lui George G. Assan. Arhitectul ales prin concurs a fost Ștefan Burcuș.
Stilul este cel neoclasic francez, cu pilaștri și coloane în stil corintic. Cladirea ramane si astazi impresionanta si foarte bine proportionata, exprimand atat noblete cat si rafinament si eleganta. Acoperisul a fost realizat de mesterul tinichigiu Alexandru Dimitriu, iar grupul statuar este opera artistului Emil W. Becker. “Frontonul semicircular are in centru un cap de leu ce incadreaza doua personificari stand pe o plinta in pozitii relaxate. In partea stanga este Industria cu ciocanul in mana, iar in dreapta zeul Mercur avand in mana dreapta caduceul si in cealalta o ancora. Grupul statuar realizat din piatra in ronde bosse, exprima noblete si gravitate“.
Din pacate, actualul sediu este intr-un stadiu avansat de deteriorare, gasduind totodata si un hotel obscur, precum si birouri ori sali aflate intr-o mare degradare!
Trecand pe langa faimoasa cofetarie Capsa, acum transformata in hotel, ne-am indreptat catre Palatul Regal, o cladire monumentala, simbol al puterii monarhice din Romania si resedinta regala, ce gazduieste acum Muzeul National de Arta al Romaniei. Ridicat in locul Casei Golescu (somptuoasa locuinta a stolnicului Dinicu Golescu, devenita Curte Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda, ulterior gazduindu-l pe Alexandru Ioan Cuza, donitor al Principatelor Unite), in 10 mai 1866, aceasta devine locuinta domnitorului Carol I in 10 mai 1866.

Distrusa in urma unui incendiu in 1926, regele Ferdinand decide mai intai sa repare Palatul, dar intre 1935 si 1936 acesta este complet demolat. Palatul nou, cel actual, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, planurile generale ale clădirii și decorarii realizandu-se prin efortul direct al Reginei Maria care a condus îndeaproape echipa de arhitecți și constructori. Aici, in Sala Tronului, după abdicarea Regelui Carol al II-lea, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Majestatea Sa Regele Mihai.
In 1944, Palatul a fost grav avariat de bombardamentul Luftwaffe ca urmare a inlaturarii de la putere a Maresalului Ion Antonescu. In urma loviturii de stat, după alungarea Regelui și instalarea completă a comunismului, clădirea Palatului a fost reparată in 1947, elementele arhitecturale care aminteau de monarhie fiind înlăturate sau ascunse. De curand, a fost readuse tronul regal, de la Muzeul Pomiculturii din Golesti.
Palatul a suferit modificari serioase, precum distrugerea gradinii exterioare (unde a fost construita Sala Palatului si imensa parcare), zidirea piscinei, transformarea cinematografului, inlaturarea mobilelor si a altor elemente de mobilier din Sala Tronului, zidirea unor ferestre si realizarea unor culoare de acces catre Sala Palatului!

Cu acest update al realizarilor socialiste, de aici, ne-am indreptat catre Hotelul Intercontinental, construit intre 1868 si 1970 dupa planurile arhitectilor Dinu Hariton, Gheorghe Nadrag si I. Moscu cu 283 de camere și apartamente, un centru de sănătate cu piscină aflate la peste 70 de metri înălțime. Apartamentul Imperial este singurul în București dotat cu saună și pian, fiind cel in care s-a filmat “Nea Marin Miliardar”, mobila albă din lemn de nuc, fiind poleită cu aur, iar obiectele de iluminat fiind realizate din sticla de Murano, din sticla de Murano. Hotelul ofera o priveliste pitoreasca catre oras, catre rondul Universitatii cu statuia lui I.C. Bratianu si catre Teatrul National din Bucuresti!
Ce am aflat in urma acestui eveniment? Orasul este un organism viu, realizat din straturi: din Micul Istanbul, a devenit Micul Paris, apoi socialismul si perioada de tranzitie i-au pecetluit ireversibil destinul!
Unde iesim in Bucuresti?!