Now Reading
Cum ar putea arata viitoarele orase sustenabile din Romania?!

Cum ar putea arata viitoarele orase sustenabile din Romania?!

Trei echipe de studenți la arhitectură și urbanism au fost premiate pentru proiectele depuse la concursul RESPO CITY, inițiat de Asociația RESPO DEE și susținut de Minsterul Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin intermediul proiectelor, tinerii au prezentat propria viziune a ceea ce înseamnă viitoarele orașe sustenabile din România. Proiectele tinerilor au fost analizate de un juriu de specialitate și, din cele aproape 100 de înscrieri, șase au ajuns în finală și trei au fost premiate cu premii în valoare de 8000 de euro.

Totul s-a derulat în cadrul galei RESPO CITY 2022, ce a avut loc în data de 16 iunie 2022, în București, eveniment prezentat de Amalia Enache, la care au participat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEE, reprezentanți Mass Media, influenceri și celebrități precum Elisabeta Lipă, Amalia Enache, Cătălin Botezatu, Mihai Morar, Simona Pătruleasa, Andreea Perju, Livia Graur, Larisa Lupoaea, sosite pentru a-i susține pe tineri.

În proiectul-concurs RESPO CITY (www.respocity.ro), lansat în luna martie, au participat centrele universitare de profil din țară, respectiv Facultatea de Arhitectură și Urbanism București, Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură din cadrul Universității Oradea, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și Facultatea de Arhitectură din Iași.

Studenții au fost invitați să-și imagineze o zonă din aceste orașe ale României care să fie dedicată exclusiv responsabilității de mediu și colectării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE). Astfel, tinerii au făcut propuneri de amenajare urbană care să înglobeze puncte de colectare a DEEE-urilor, spații de întâlnire pentru comunitate, locuri de joacă pentru copii, colțuri dedicate schimbului de idei și conferințelor cu scop educativ de mediu.

Tema propriu-zisă a concursului RESPO CITY a constat în amenajarea unei suprafețe de 600 – 800 mp (într-o zonă, la alegerea participantului și predefinită în regulament), care să includă următoarele: zona verde de recreere – 50% din totalul suprafeței; zona de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – 25% din totalul suprafeței și zonă de educare și conștientizare – 25% din total suprafață. Siturile care fac obiectul concursului există în mod fizic și sunt localizate în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea si Iași, iar proiectul fiecărui concurent a constat în maximum 3 planșe din care să reiasă viziunea proprie asupra spațiului ales.

Câștigătorii RESPO CITY, ediția 2022

Trei echipe de studenți au fost premiate pentru proiectele depuse, cu premii în valoare de 8000 de euro.

Locul 3 a fost ocupat de Ștefania Burlacu și Sabina Stoica, studente la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, pentru proiectul lor, DEEEYARD.

”A fost un concurs foarte frumos care ne-a stimulat din toate punctele de vedere. Să creem un mediu mai bun a fost dorința noastră principală în acest concurs și sperăm ca demersul chiar să ia naștere și lucrurile să prindă formă”, au declarat câștigătoarele care au primit un premiu de 1000 de euro.

Locul 2 a fost ocupat de Andreea Elena Istrate, studentă a Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, pentru proiectul RESPO HUB. ”A fost un concurs care ne-a determinat să gândim altfel și să ne bucurăm mai mult de oraș prin ce am propus. Am încercat să visez cât mai mult prin acest proiect. Vă mulțumesc pentru tema pe care ne-ați dat-o!”, a declarat câștigătoarea premiului de 2000 de euro.

Locul 1 a fost ocupat de Denisa Petra Boț și Emanuel Andrei Cotoară de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, cu proiectul COLLECTIVE NATURE, aplicat pentru Parcul Botanic din Timișoara. ”Proiectul elaborează ideea de scenă a naturii, o platformă unde ea poate să își expună mereu rolul esențial în bunăstarea comunității. Clădirile propuse se contopesc cu elementele naturale într-o simbioză firească. Clădirile de tip modular din elemente prefabricate au fost amplasate pe parcelă astfel încât s-au creat trasee, terase, spații și locuri care îmbrățișează mediul înconjurător și îl plasează pe utilizator într-un cadru natural inedit”, au explicat studenții ideea proiectului.

”Credem că inițiativa concursului este foarte bună și că orașul viitorului poate deveni realitate. Orașul depinde de noile generații și ne bucurăm că ne-am putut exprima ideile, cum am vedea noi viitorul în România”, au adăugat aceștia.

Câștigătorii locului 1, în valoare de 5000 de euro, au fost anunțați de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.

”Este un lucru extraordinar să țin în mână șase proiecte, șase vise, și sper din tot sufletul ca acestea să se transforme in realitate. Vor avea nevoie de sprijinul autorităților locale, al companiilor care au în administrare acest tip de zone, dar, cel mai important lucru este că studenții s-au implicat atât de mult, în ciuda perioadei de pregătire pentru examene, cu care s-a suprapus. Proiectele sunt combinații foarte bune între responsabilitatea pentru mediu, locul unde se pot colecta deșeurile de echipamente electrice și electronice și locurile unde puteti petrece timpul frumos alături de prieteni și colegi. Îi felicit încă o data! Ceea ce vedeți este un incentive puternic pentru colegi de a concura la rândul lor anul viitor. Vă asteptam și la anul cu proiecte care să schimbe fața acestei țări. Implicarea generației voastre poate schimba fața României în ceea ce privește responsabilitatea în gestionarea tuituror tipurilor de deșeuri”, a declarat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.

Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE, a explicat cum a pornit ideea acestui proiect-concurs național.

”Acest concurs a plecat de la o discuție pe care am avut-o în interiorul unui spațiu din București, unde se preta un centru de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pe care însă cetățenii nu îl doreau să îl aibă în apropiere. Considerau deșeurile ca pe ceva inestetic, cu miros, ceva negativ. Prin această inițiativă încercăm să transformăm această preconcepție, să integrăm aceste zone de colectare a DEEE-urilor într-un mod cât mai armonios, pentru a fi la îndemâna fiecărui locuitor al orașului. Un loc unde cetățeanul să își poată aduce deșeurile, dar să se și poată informa și să si primească instrucțiuni pentru repararea acelor echipamente în vederea reutilizării. Sunt sigur că la următoarele ediții colegii acestor tineri participanți vor fi și mai motivați și vor participa la RESPO CITY într-un număr și mai mare. Mi-aș dori ca unitățile administrativ-terioriale să preia proiectele și să le pună în aplicare”, a declarat Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

Juriul de specialitate a fost compus din Ștefan Ghenciulescu, Redactor-șef Zeppelin Magazine conferențiar Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, Teodora Mețiu, Trainer public speaking și consilier de afaceri europene în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihai Drăgan, Director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Șerban Țigănaș, Decan al Facultății de Arhitectură și Urbansim din Cluj Napoca, Lorena Brează, Fondator The Challenge Academy, Cristian Blidariu, Decan al Facultatii de Arhitectură și Urbanism Timișoara.

See Also

De ce este vital să reciclăm DEEE-urile

În 2021, omenirea a generat o cantitate record de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) la nivel mondial, peste 57,4 milioane de tone, arată Global Waste Monitor.

Conform Asociației RESPO DEEE, printre deșeurile generate în 2021 se află produse ieșite din ciclul de utilizare precum televizoare, calculatoare, electrocasnice, imprimante, routere, echipamente audio, camere video, componente ale calculatoarelor, cabluri, chiar și jucării electronice și instrumente muzicale.

Cantitatea globală de DEEE din 2021 este cu 4 milioane de tone mai mare în comparație cu 2019, când s-au raportat 53,4 milioane de tone și cu 21% mai mare decât în 2014, când cifrele indicau 45 de milioane de tone. Dacă se urmează această tendință, specialiștii estimează că totalul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) generat anual va depăși 74 de milioane de tone până în 2030.

Ce înseamnă DEEE?

Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) înseamnă orice echipament care funcționează pe baza de curent electric, indiferent că este legat la rețea sau folosește o baterie, care nu mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit.

Acestea nu trebuie ținute în casă spre păstrare și nici aruncate la gunoiul menajer.

DEEE-urile includ echipamente de transfer termic, ecrane, monitoare şi televizioare, lămpi, echipamente electrice de mari dimensiuni, cele de mici dimensiuni, echipamente informatice şi echipamente de dimensiuni mici pentru comunicaţii electronice.

Soluții gratuite pentru reciclare corectă și eficientă a DEEE în România

În România, oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice și electronice comandând telefonic sau online, pe www.respo.ro, cutia RESPO, în care, odată primită la domiciliu sau la orice altă adresă menționată, pot introduce echipamentele electrice de mici dimensiuni, urmând ca această cutie să fie preluată de specialiști și transportată spre centrele de reciclare.

„Cutia RESPO este soluția pe care o propunem pentru ca echipamentele electrice de mici dimensiuni să nu mai ajungă la groapa de gunoi. Aceasta este realizată din carton și cred ar trebui să o avem cu toții în casă pentru a strânge deșeurile. După ce se umple, putem duce cutia la magazinele partenere care colectează, o putem scoate afară atunci când vine mașina de gunoi sau putem suna la tel verde pentru a afla care este cel mai apropiat punct”, concluzionează Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0

© 2020 TheMooDBoard. ConceptFactory.ro all rights reserved

Scroll To Top