Inteligența artificială (AI) nu trebuie confundată cu fanteziile hollywoodiene despre roboți înarmați. Istoricul Yuval Noah Harari ne avertizează că realitatea este mult mai periculoasă, comparând situația cu mitul lui Phaethon și povestea ucenicului vrăjitor din literatura lui Goethe. Aceste mituri ne învață că omenirea are o tendință veche de a invoca forțe pe care nu le poate controla. Așa cum Phaethon a pierdut controlul asupra carului solar, iar ucenicul vrăjitor nu a putut opri bătăile magice, omenirea riscă să piardă controlul asupra AI.
Harari subliniază că problema AI nu este una de psihologie individuală, ci de cooperare umană în masă și de răspândirea informațiilor. Puterea nu provine din inițiativa individuală, ci din capacitatea oamenilor de a colabora și de a construi rețele vaste. Totuși, aceste rețele sunt adesea susținute de ficțiuni și informații eronate, de la mituri vechi până la sistemele financiare moderne. Aici apare provocarea majoră a AI: nu este doar un instrument puternic, ci un agent capabil să ia decizii proprii, iar omenirea nu deține controlul deplin asupra lui.
În ultimii ani, cantitatea de informații produse de umanitate a crescut exponențial, iar viteza cu care aceste informații circulă este fără precedent. Teoretic, accesul la informație ar trebui să ne ajute să rezolvăm problemele globale, cum ar fi schimbările climatice sau amenințările nucleare. Cu toate acestea, paradoxal, ne apropiem din ce în ce mai mult de un punct critic, unde aceleași informații și tehnologii ne-ar putea aduce autodistrugerea. În loc să colaboreze pentru a găsi soluții, liderii mondiali par să se apropie de conflicte majore, cu toate că nu le lipsesc informațiile despre riscuri.
Mai mulți experți în AI, inclusiv personalități precum Elon Musk și Sam Altman, au avertizat asupra pericolelor reale pe care le aduce această tehnologie. Într-un sondaj recent, o treime dintre cercetătorii AI au estimat că există o șansă de 10% ca AI să ducă la extincția umanității. Aceste avertismente au dus la declarația Bletchley din 2023, semnată de mai multe guverne, inclusiv cele din SUA, China și Marea Britanie, care recunoaște potențialul catastrofal al AI.
Spre deosebire de alte tehnologii create de om, AI are capacitatea unică de a învăța și de a lua decizii independent. În timp ce armele nucleare, de exemplu, nu pot decide singure unde să lovească, dronele autonome echipate cu AI pot decide singure pe cine să elimine. Harari subliniază că pericolul principal al AI este că a fost creată o nouă categorie de agenți puternici, care ar putea deveni mai inteligenți și mai creativi decât noi, și asupra cărora nu avem control complet.
În următoarele decenii, AI ar putea dobândi capacitatea de a crea noi forme de viață, fie prin scrierea codului genetic, fie prin inventarea unui cod anorganic care să anime entități neorganice. Pe măsură ce evoluează, AI devine mai puțin “artificială” și mai “extraterestra”, depășind inteligența umană. În prezent, AI ia deja decizii critice pentru viețile noastre și creează opere de artă și descoperiri științifice. Această tendință ridică întrebări esențiale despre controlul și responsabilitatea în utilizarea tehnologiei emergente.
Soluția? Harari nu oferă o rezolvare simplă, insă lecția este clară: omenirea trebuie să își reevalueze rapid relația cu tehnologia și să colaboreze pentru a găsi modalități de a ține sub control aceste forțe care au potențialul de a scăpa de sub control și de a provoca daune incalculabile.
Au mai ramas cateva zile până la demararea celei mai mari conferințe despre Inteligență Artificială din sud-estul Europei, AI Expo Europe, ce vă avea loc între 6-7 octombrie la Radissson Blu, București. Peste 30 de speakeri de la cele mai importante instituții și companii internaționale și naționale, dar și de la Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării se vor reuni sub umbrela creativă a acestei conferințe ce își propune să decripteze impactul AI asupra prezentului și viitorului.