Now Reading
Perle arhitecturale “la pas” pe Calea Victoriei

Perle arhitecturale “la pas” pe Calea Victoriei

Bucurestiul ar putea redeveni Micul Paris prin mai multa grija acordata cladirilor de patrimoniu, spatiilor verzi si zonelor urbane. Din ce in ce mai multe cladiri frumoase recapata gloria de alta data, iar zona calei Victoria pare sa renasca din propria cenusa, precum Pasarea Phoenix. Sa ii descoperim noile aripi la o plimbare virtuala pe Calea Victoriei!

Pe strada Doamnei, nr.2 foarte aproape de Calea Victoriei a fost inaugurat hotelul The Marmorosch Bucharest, Autograph Collection. Cu o fatada impunatoare, renovata cu o mare grija pentru detalii, hotelul iti impune prin insasi maiestuozitatea lui o anumita tinuta pentru a-i trece pragul, dar cu toate acestea intentia declarata a noilor proprietari si al managementului este ca acest spatiu “sa devina o sufragerie a Capitalei“, asa cum a declarat Harmen Silver, CEO-ul Hotelului Marmorosch. “Arata ca un muzeu, dar nu este. Oamenii pot veni, pot socializa și pot petrece timp de calitate aici”.

Cladirea istorica de 100 de ani, lasata in paragina, a capatat intr-adevar o noua viata de 5 stele, iar lobby-ul impunator cu luminator, zone de dining, bar si lounge isi propune intr-adevar sa transmita ca spatiul nu mai este o banca ingenuncheata de Marea Depresiune si tinuta intr-un con de umbra de regimul socialist, ci un loc vibrant!

Construita in stil neoromanesc cu influente bizantine si gotice, cladirea care a fost ridicata intre 1915 si 1923 a fost reconditionata pe durata a trei ani, pastrandu-se elemente de mozaic, piatra si ceramica. A fost pastrata si reconditonata si usa seifului, ce contine peste 3000 de casete de valori din alama masiva, spatiu in care acum este amenajat un cocktail bar.  

Pe scarile impunatoare, unde te intampina o fresca cu scene din viata rurala a Romaniei, urci spre cele 200 de camere ale hotelului si spre zona de piscina.

Foto Mihai Georgiadi

Proiectata de arhitectul Petre Antonescu (cel care a realizat si proiectele pentru actualul sediu al Primariei Municipiului Bucuresti, Primaria din Craiova, Gara Fluviala si Catedrala din Galati, Palatele de Justitie din Buzau si Botosani), constructia din strada Doamnei a fost realizată la comanda Bancii Marmorosch, Blank & Co., care a functionat aici pana la nationalizare.

Foto Mihai Georgiadi

Banca Marmorosch, Blank & Co a fost o banca istorică romanească infiintata in 1848 de catre Iacob Marmorosch care s-a asociat cu Mauriciu Blank in 1864 pentru a pune bazele noii banci. Institutia a fost cunoscuta pentru importanta pe care a avut-o la inceputul anilor 1920 (perioada in care a avut 25 de sucursale in Regat si patru în strainatate La Paris, Istanbul, Viena si New York) pentru implicarea in politica romanească, dar si pentru rasunătorul ei faliment din 1931, apoi pentru nationalizarea din 1948.  Ulterior, aici in cladire a functionat Banca de Investitii, iar după Revolutia din 1989, Banca Română de Dezvoltare (BRD).

Zona strazii Doamnei va renaste dupa reconsolisarea Palatului Nifon , monument istoric cu arhitectura neoclasica, construit in 1895 si proiectat de catre arhitectul Paul Gottereau și aflat într-o stare avansată de degradare, dar si dupa transformarea Grand Hotel du Boulevard de catre grupul Corinthia.

Grand Hotel du Boulevard este unul dintre cele mai vechi hoteluri din București, fiind construit de către arhitectul cladirii Universitatii Bucuresti, Alexandru Orascu, incepand cu anul 1867. Numit initial (1873) Hotel Herdan, acesta se va transforma in 1877 in Grand Hotel Boulevard.

Monumentala cladire cu saloanele ample, frumos luminate si somptuos decorate, cu coloanele din marmură și candelabrele aurite ale hotelului au gazduit prestigioase expozitii de pictura cu opere ce faceau parte din colectiile domnitorului Carol I, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cantacuzino, dar si receptii diplomatice, dineuri de gala si petreceri sic din perioada interbelica a high-life-ului bucurestean.

A fost primul hotel bucurestean dotat cu apa curenta in camere, iluminat electric (1904) si dotat cu ascensor, fiind medaliat cu aur la expozitia de la Milano in 1906 si la cea de la Torino in 1911. Hotelul, restaurantul si cafeneaua au fost conduse de catre manageri străini precum John Muller, H. Horn, Fr. Screiber, M. Bertola, S. Rosenthal.

Timp de decenii, Grand Hotel du Boulvard a fost un etalon de civilizatie și eleganta: a hgazduit initial un hotel, restaurante, spații comerciale, mai tarziu a devenit comandamentul trupelor germane din Romania, iar între 1950 și 1974 a fost sediu ministerial.

Cum o luam la pas, pe Calea Victoriei catre Piata Amzei remarcam cladirea lasata in paragina a istoricului Palat Stirbey. Acesta a fost preluat de Hagag Development Europe si in urma unei investitii de 0 de milioane de euro va fi restaurat, consolidat si redat in folosinta prin construirea unui cmplex mulitifunctional in spatele cladirii. Lucrarile de restaurare ale Palatului Stirbey vor urma linia proiecteului H Victoriei 139, tot de pe Calea Victoriei.

Proprietatea Palatului Stirbey se leagă de numele familiei Stirbey-Bibescu-Basarab-Brancoveanu, una dintre cele mai importante familii boierești din Tara Romaneasca in secolul XIX, familie ce detinea fabrici, terenuri petroliere, si erau acționari la mari uzine, societati bancare si comerciale.

1780 ar fi anul demararii constructiei, ce a trecut prin remodelari succesive ale arhotecturii. Craiovean de origine, Barbu C. Stirbey viziteaza Bucurestiul doar pentru afaceri sau probleme de familie, dar in 1803 se muta la Bucuresti, unde cumpara mai multe proprietai prin care si casa construita in 1780 de la Amza Croitoru.

Dupa stingerea din viata a acestuia proprietatea de pe Calea Mogosoaiei ajunge prin fiica adoptiva a Catincai si Barbu C. Știrbey la fiul acesteia, viitorul domn Barbu D. Bibescu Stirbey (1799-1869). Intre 1833 si 1835 Barbu D. Bibescu Stirbey transforma vechea casa boiereasca intr-o resedință neo-clasica cu ajutorul arhitectului Michel Sanejouand. Interiorul este la randul lui neoclasic: plafoane pictate, coloane, frontoane, stucaturi, reliefuri, mobilier occidental.

In 1843 aici are loc o importantă recepție cu ocazia vizitei Printului Albert al Prusiei, receptie de o frumusete rara unde canta Leopold Mayer din clavir si Henriette Karl vocal. In timpul Revolutiei din 1848 palatul aproape ca ajunge să fie desemnat spital de catre generalul rus Alexander von Lüders, iar 1853 palatul devine resedinta feldmaresalului rus Ivan Fiodorovici Paschievici, comandant al trupelor de ocupatie sovietice. Abia zece ani mai tarziu, Barbu D. Stirbey recupereaza scaunul domnesc si palatul si este primit cu onoruri de un detasament austriac al generalului Coronini.

See Also

Dupa o lunga istorie in sanul familiei, mostenitorul Alexandru B. Stirbey reconsolideaza palatul in 1881 cu ajutorul arhitectului Hartmann. In 1909 Palatul Știrbey este locuit pentru scurt timp de contesa Caraman-Chimay și fiul ei prințul George Valentin Bibescu, mama și fratele Nadejei Stirbey. In timpul Primului Razboi Mondial Palatul Stirbey este inchiriat ambasadei americane pentru a fi utilizat ca punct de lucru al Crucii Rosii. In 1923, palatului i se adauga de catre inginerii si arhitecții Vignali-Gambara o noua cladire, ce devine sediul Administratiei Mosiilor Stirbey (demolate in 2008).

In 1944, palatul afectat de bombardamente palatul este afectat de bombardamente devine centru al intelligence-ului britanic. In 1947 proprietatea este nationalizata pe baza unei sentinte militare, iar palatul devine sediul uniunii Femeilor Democrate din Romania, iar anexele sunt utilizate de o intreprindere care comercializa alcool. Intre ani 1954 si 1977, palatul devine Muzeu de Arta Populara, ocazie cu care este distrus caracterul decorativ in stil Empire si Biedermayer. Intre 1983 si 1994, devine Muzeul Ceramicii si Sticlei, apoi este retrocedat urmasilor familiei Stirbey care il vand unui om de afaceri.

De la Palatul Stirbey, cum treci strada spre Piata Amzei vei descoperi fatada bogat ornamentatat cu heruvimi, lei si statuete de cupidoni a Casei Coana Mita Biciclista. Proiectata de arhitectul Nicolae C. Mihăescu in stil baroc cu influenţe Art Nouveau, aceasta cladire cu o amprenta istorica impresionantă construita in anul 1900 a fost renovata, redandui-se splendoarea de alta data!

Casa a aparţinut Mariei Mihaescu (cunoscuta sub apelativul de Mita Biciclista), prima femeie din Bucuresti care a mers pe bicicleta, avea masina coupe, servitori din Polonia, manca numai la Athenee Palace, se coafa la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei si facea baie intr-un costum de baie. Conform surselor istorice, casa i-ar fi fost acordata Mitei de către viitorul Rege Ferdinand I, unul dintre admiratorii sai. Tanara a fost curtata de Octavian Goga, Nicolae Grigorescu si chiar de Regele Manuel al Portugaliei. Cu 28 de camere si 15 bai, cladirea a fost construita in 1910, de arhitectul N.C. Mihaiescu si este declarata astazi monument de arhitectura in stil baroc.

Aflata la intersectia dintre Calea Victoriei si Bulevardul Dacia, Casa Cesianu, fosta Legatie germana va fi renovata si integrata intr-un nou proiect de birouri, care se va numi Dacia1. Imobilul a fost construit in a doua jumătate a secolului al XIX-lea, in stil eclectic, de factura academica şi a găzduit pe rand: Legaţia germana, deschisa la 1 martie 1880, una din salile teatrului Constantin Tanase si, mai recent, Cazinoul Victoria.

In centrul Bucurestiului, chiar langa Muzeul National „George Enescu” a fost reabilitata una dintre clădirile cu farmec interbelic ale Capitalei: H Victoriei 139, cea mai prestigioasa cladire rezidentiala de lux la ora actuala de pe Calea Victoriei ce include 33 de apartamente-bijuterie cu arhitectura deosebită, holurile de la intrare elegante si impunatoare, precum si finisaje de lux!

CITESTE SI: Locuri de Bucur(ieseala)

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0

© 2020 TheMooDBoard. ConceptFactory.ro all rights reserved

Scroll To Top