Unii pacienți simt un disconfort difuz, o impresie că dintele „apasă”, „pulsează” ușor sau pare diferit față de ceilalți atunci când mușcă. Chiar dacă nu există durere propriu-zisă, această senzație nu este normală.
„În mod normal, dintele nu ar trebui să fie simțit în mod constant. Atunci când pacientul începe să simtă o presiune, o tensiune sau senzația că un dinte este diferit față de ceilalți, organismul transmite un semnal că există o modificare la nivel dentar sau periodontal. Mulți oameni tind să ignore aceste simptome pentru că nu sunt dureroase, însă tocmai această etapă este cea mai importantă pentru diagnostic precoce și tratament minim invaziv”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Cariile pot da semne înainte să fie vizibile
Chiar dacă nu vezi o carie, ea poate exista. În stadii incipiente, dintele poate deveni sensibil la presiune înainte să apară durerea.
„Există multe cazuri în care pacientul vine la cabinet spunând că simte o presiune într-un dinte, dar fără durere și fără să observe o carie. În realitate, la examinare descoperim leziuni carioase incipiente sau medii. În această etapă, bacteriile încep să afecteze smalțul și dentina, iar dintele poate deveni sensibil la presiune înainte să apară durerea clasică”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Inflamația nervului dentar
Uneori, problema este în interiorul dintelui. Inflamația nervului poate da inițial doar o senzație de presiune sau disconfort.
„Pulpa dentară este un țesut foarte sensibil. În momentul în care apare o inflamație, chiar și mică, pacientul poate resimți inițial doar presiune sau senzația că dintele reacționează diferit la masticație. Nu este obligatoriu să existe durere puternică de la început. O inflamație pulpară netratată poate evolua spre afectarea severă a nervului și ulterior către infecții dentare. Tocmai de aceea, simptomele aparent minore merită evaluate cât mai repede”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Probleme ale gingiilor
Senzația de presiune nu provine întotdeauna din interiorul dintelui. Uneori, problema e la nivelul țesuturilor care îl susțin, și anume cele gingivale.
„Pacientul simte că mușcătura nu mai este la fel, că dintele este mai înalt decât ceilalți sau că suportă o presiune constantă. Este un semn că trebuie verificată sănătatea gingiilor. Poate fi vorba despre inflamații gingivale, infecții locale sau chiar suprasolicitare mecanică a dintelui. Uneori, semnele unei afecțiuni parodontale apar înaintea durerii și pot fi reprezentate exact de această senzație de presiune sau tensiune locală”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental)
Scrâșnitul dinților (bruxism)
Dacă te trezești dimineața cu disconfort dentar, este posibil să scrâșnești dinții noaptea, fără să-ți dai seama.
„Bruxismul pune presiune mare pe dinți. Mulți pacienți simt această tensiune fără să știe cauza. În ultimii ani observăm tot mai frecvent bruxism asociat stresului și anxietății. Dinții suportă forțe foarte mari în timpul nopții, iar în timp pot apărea fisuri, uzură dentară și inflamații ale ligamentelor care susțin dintele”, mai spune medicul Sorina Stroe.
Probleme de mușcătură
Felul în care dinții se întâlnesc atunci când mușcăm are un impact major asupra sănătății orale. Chiar și un dezechilibru mic poate suprasolicita anumite zone.
„Chiar și o mică diferență poate crea senzația de presiune. Pacientul nu poate determina singur dacă este vorba despre o carie ascunsă, o inflamație pulpară, o problemă gingivală sau un dezechilibru de ocluzie. De aceea, consultul stomatologic este esențial. Printr-un simplu control, putem stabili rapid diagnosticul și preveni complicațiile”, încheie Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Mulți dintre noi au o serie de obiceiuri zilnice, aparent inofensive, care contribuie treptat la uzura danturii. De la periajul agresiv și până la stres sau alimentație, factorii care ne afectează dinții acționează constant. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică în detaliu cum apare această uzură și, mai ales, cum o putem preveni.
Uzura dentară nu apare peste noapte și, tocmai de aceea, este adesea ignorată până când devine vizibilă sau simptomatică. Este un proces progresiv, în care smalțul se subțiază treptat, iar structura dintelui este afectată ireversibil.
„De cele mai multe ori, pacienții ajung la medic în momentul în care deja apar sensibilități sau modificări vizibile ale dinților. Problema este că uzura dentară începe mult mai devreme, fără să dea semne. Smalțul nu se regenerează, astfel că orice pierdere este definitivă. De aceea, este esențial să înțelegem că nu doar vârsta sau predispoziția genetică sunt responsabile pentru această problemă, ci, în principal, obiceiurile noastre zilnice”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Periajul agresiv
Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri care duc la tocirea dinților este periajul incorect. Paradoxal, dorința exacerbată de a avea o igienă impecabilă poate produce efecte negative.
„Mulți pacienți cred că, dacă apasă mai tare sau folosesc o periuță dură, își vor curăța mai bine dinții. În realitate, această abordare duce la abraziunea smalțului și la retracția gingivală. Mișcările orizontale, combinate cu presiunea excesivă, sunt extrem de agresive pentru dinți. În timp, apar sensibilitatea dentară și modificări estetice, cum ar fi alungirea aparentă a dinților”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Se recomandă utilizarea unei periuțe cu peri moi și adoptarea unui periaj blând, corect, fără grabă sau presiune excesivă.
Bruxismul – efectele stresului asupra danturii
Scrâșnitul dinților, cunoscut sub numele de bruxism, este un alt factor major în uzura dentară. Adesea rămâne neobservat, deoarece apare frecvent în timpul somnului.
„Bruxismul este una dintre cele mai perfide cauze ale uzurii dentare, pentru că mulți pacienți nu sunt conștienți că îl au. De cele mai multe ori, este asociat cu stresul, anxietatea sau chiar cu probleme de ocluzie. Forțele generate în timpul scrâșnitului sunt mult mai mari decât cele din timpul masticației, iar efectele sunt vizibile: dinți tociți, fisuri, dureri musculare sau chiar cefalee”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Identificarea și gestionarea bruxismului sunt foarte importante, iar în multe cazuri se recomandă utilizarea unei gutiere de protecție pe timpul nopții.
Eroziunea smalțului prin alimentație
Obiceiurile alimentare contemporane contribuie semnificativ la deteriorarea dinților. Consumul frecvent de băuturi acidulate, sucuri naturale sau gustări între mese favorizează eroziunea smalțului.
„Acizii din alimentație atacă direct suprafața dintelui, o înmoaie și o fac vulnerabilă. Un aspect foarte important este periajul. Mulți pacienți se spală pe dinți imediat după ce consumă alimente sau băuturi acide, ceea ce agravează eroziunea. Este indicat să așteptăm cel puțin 30 de minute înainte de periaj, pentru a permite smalțului să se remineralizeze”, explică Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Moderația și echilibrul alimentar sunt, așadar, esențiale pentru protejarea sănătății dentare.
Nu folosiți dinții pentru a deschide diverse ambalaje
Folosirea dinților pentru activități care nu țin de masticație este un obicei frecvent și adesea subestimat.
„Deschiderea ambalajelor, ruperea etichetelor sau ținerea obiectelor între dinți pot părea gesturi minore, dar repetate în timp, ele produc microtraumatisme. Dinții nu sunt concepuți pentru astfel de sarcini. Aceste obiceiuri pot duce la fisuri, ciobiri sau chiar fracturi dentare”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Conștientizarea acestor gesturi și eliminarea lor pot preveni deteriorări semnificative.
Cheia prevenției: controalele regulate la medicul stomatolog
Unul dintre cele mai importante aspecte în prevenirea uzurii dentare este vizita periodică la medicul stomatolog. În lipsa durerii, mulți pacienți amână controalele, fără să realizeze că problemele evoluează.
„Uzura dentară nu doare la început, iar acesta este motivul pentru care este ignorată. În cadrul controalelor regulate, putem identifica din timp semnele de uzură și putem interveni minim invaziv. Prevenția este întotdeauna mai simplă și mai eficientă decât tratamentul”, încheie Dr. Sorina Stroe (MG Dental).