Ediția a VIII-a a Săptămânii Bucătăriei Italiene în Lume este sărbătorită în România în perioada 8-23 noiembrie, cu un program bogat în inițiative pregătit de Ambasada Italiei, Agenția ICE-București, Camera de Comerț Italiană pentru România, Confindustria România, Consulatul Onorific al Italiei la Cluj-Napoca, Comites România și Academia Italiană a Gastronomiei.
Evenimentul, realizat la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, va avea anul acesta ca temă principală „La masă cu bucătăria italiană: stare de bine cu gust”. Obiectivul este acela de a evidenția legătura dintre dieta mediteraneană, sinonimă cu un regim alimentar sănătos și de bună calitate, și starea de bine, înțeleasă ca un stil de viață corect și sănătos.
Arta culinară și enologia sunt unele dintre cărțile de vizită prețioase ale Italiei: nu este vorba doar despre un fel de mâncare sau o rețetă, ci de un ansamblu de practici sociale, obiceiuri și gesturi bazate pe numeroase cunoștințe locale,
ritualul colectiv al unui popor care consideră mâncarea drept un element al identității și cultural. Din aceste considerente s-a născut candidatura Bucătăriei italiene, prezentată la UNESCO în luna iunie a.c., pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, la treisprezece ani de la înscrierea
dietei mediteraneene în aceeași listă.
Săptămâna Bucătăriei Italiene în lume este, de asemenea, un prilej de a pune în valoare tradițiile culinare și vinicole ale regiunilor și teritoriilor italiene; de a reflecta asupra problemei esențiale a etichetării produselor alimentare, care uneori este simplistă și înșelătoare pentru consumator; de a proteja produsele cu denumire protejată și controlată, combătând fenomenul denumit Italian sounding
și de a desfășura activități de prezentare și internaționalizare a ofertei italiene de formare în acest domeniu.
Invitat special al acestei ediții a Săptămânii Bucătăriei Italiene din România a fost Chef Enrico Derflingher.
Născut la Lecco în 1962, Enrico Derflingher este unul dintre cei mai importanți maeştri italieni în arta culinară din lume. Până în prezent, este singurul italian care a servit ca bucătar personal al Casei Regale britanice. La începutul anilor 1990 a fost maestru bucătar la Casa Albă în timpul mandatului președintelui George H.W. Bush. Ulterior, s-a dedicat numeroaselor proiecte profesionale în Italia și în
străinătate, printre altele ca prim Bucătar al restaurantului Armani din Tokyo Ginza, câștigând Steaua Michelin și numeroase premii internaționale prestigioase. În 2014, Președintele Republicii i-a conferit Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Comandor.
Programul Săptămânii Bucătăriei Italiane 2023 în România a cuprins:
- conferință de presă și eveniment de lansare cu degustare și, seara, o cină de gală realizată în comun de Chef Derflingher și Chef Radu Ionescu la restaurantul Kaiamo, dedicat operatorilor din domeniu (8 noiembrie);
- cină de promovare a bucătăriei mediteraneene la Restaurantul Sara Sarroglia, organizată de Camera de
Comerţ Italiană pentru România (14 noiembrie); - masterclass care include o demonstrație culinară adresată studenților cursurilor de gătit și patiserie, operatorilor din domeniu și proprietarilor de restaurante, axat pe lupta împotriva Italian sounding,
organizat de Confindustria România la Institutul Culinar Disciples Escoffier de la Săftica (14 noiembrie); - activitate de formare realizată de către Roberto De Santis, maestru pizzar al ICIF (Institutul Culinar Italian pentru Străini), destinată profesioniștilor restaurantelor italiene din România și organizată de ICE- Agenţia București la GastronoMetro, centrul de formare Metro cash & carry (14 noiembrie);
- cină cu chef Valerio Aprea şi pastry chef Eleonora Cavaleri, axată pe promovarea produselor siciliene, cu participarea criticului de vinuri Carmine Sgandurra, organizată de Consulatul Onorific din Cluj-Napoca
în colaborare cu Comites, la restaurantul Rodizio din Cluj-Napoca (18 noiembrie); - spectacol muzical „Kiss Me Kate” la Teatrul de Operetă din București, urmat de un moment festiv cu
degustări de produse alimentare și vinicole italiene, organizat de Academia de Gastronomie cu sprijinul
Confindustria România (19 noiembrie); - activitate de conștientizare destinată elevilor privind importanței unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ, în prezența medicului nutriționist și gastroenterolog Luca Piretta, la Școala „Aldo Moro” din București, în colaborare cu Federalimentare (21 noiembrie);
- activitate de instruire realizată de către chef și influencer Patrizia Paglieri adresată profesioniștilor din restaurantele italiene din România, organizată de ICE-Agenţia București la centrul de instruire GastronoMetro Metro cash&carry, cu accent pe utilizarea brânzeturilor DOP și DOCG italiene în restaurante (21 noiembrie); eveniment de promovare a dietei mediteraneene, în colaborare cu Ambasada Libanului, organizat de ICE-Agenţia București la restaurantul Roberto’s din cadrul Hotelului InterContinental Athénée Palace, unde, pe lângă specialități gastronomice și vinuri tipic italiene, vor fi oferite mâncăruri libaneze pregătite cu produse autentice italiene, cu scopul de a arăta versatilitatea acestora din urmă (23 noiembrie).
Pe toată durata evenimentului, restaurantele participante au pregătit inițiative adhoc (reduceri, meniuri speciale, degustări) pe întreg teritoriul României. - Ambasadorul Italiei la București Alfredo Durante Mangoni: „Evenimentul mult așteptat al Săptămânii Bucătăriei Italiene, care se bucură întotdeauna de un mare succes în România, trebuie să ne conducă spre o reflecţie asupra calității alimentaţiei noastre, a efectelor acesteia asupra sănătății, a relației produselor cu teritoriile lor de origine și a sustenabilităţii sociale și de mediu a lanțurilor de
producție. Italia se încadrează perfect în toți acești indicatori, lucru care ne face să apreciem și mai mult valoarea extraordinară a produselor noastre alimentare şi vinicole și ne permite să ne promovăm cu mândrie întreprinzătorii pe piețele externe. Nu în ultimul rând, cu aceste cărţi de vizită, avem un important cuvânt de spus în dezbaterea multilaterală privind sustenabilitatea, aflată pe Agenda 2030 a Națiunilor Unite”.
Industria alimentară și vinicolă italiană și interschimbul comercial dintre Italia şi România. Italia este țara europeană cu cel mai mare număr de produse agroalimentare cu denumire de origine și indicație geografică recunoscute de Uniunea Europeană (852, din care 325 sunt produse agroalimentare și 527
sunt vinuri), o mărturie în plus a calității produselor, dar, mai ales, a legăturii puternice dintre excelența agroalimentară italiană și teritoriul de origine.
Cu 60.000 de societăţi, 464.000 de angajați și peste 50 de miliarde de euro rezultate din exporturi în anul 2022, industria alimentară îşi consolidează poziţia de forță motrice în rândul sectoarelor economiei italiene. În sectorul manufacturier este pe primul loc ca cifră de afaceri și pe locul al doilea ca număr de
societăţi, angajați și valoare a exporturilor.
Românii apreciază gustul pastelor italiene, Italia fiind principalul furnizor de paste atât ca valoare (40,4% din importuri), cât și din punct de vedere cantitativ (40,3% din importuri), estimându-se că până la sfârșitul anului 2023 valoarea importurilor o va depăși pe cea din 2022.
Şi vinurile italiene sunt extremde populare în România, iar în ultimii 5 ani importurile de vinuri spumante (inclusiv Prosecco) din Italia au crescut de 3,3 ori ca valoare și de 2,8 ori din punct de vedere cantitativ, în timp ce importurile de vinuri liniştite îmbuteliate au crescut de 3,4 ori ca valoare și de 2,7 ori din punct de vedere cantitativ. Din totalul vinurilor italiene importate în 2022, aproximativ 50% au constat din Prosecco și vinuri spumante și 43% din vinuri liniştite îmbuteliate. Italia a fost în 2022 cel mai mare producător și exportator mondial de vinuri, acoperind aproape o cincime din producția mondială de vin, având peste 560 de soiuri de viță
de vie înregistrate, ceea ce demonstrează bogatul patrimoniu al biodiversității pe care Italia se poate baza și prezintă vinuri locale de cea mai înaltă calitate în toată peninsula, datorită unei tradiții milenare.
România este a 17-a piață de destinație pentru produsele agroalimentare italiene, depășită în Europa centrală şi de est doar de Polonia și Cehia. În 2022, România a importat din Italia produse agricole și agroalimentare în valoare de peste 770 de milioane de euro, în creștere cu 21,5% față de anul precedent (din care 82% au fost alimente și băuturi procesate). Principalele produse alimentare italiene importate
în România în 2022 au fost brânzeturile și lactatele (72,4 milioane de euro), dar și cafeaua (69,5 milioane de euro), produse de brutărie și produse de patiserie (64,5 milioane de euro).
Tendința de creştere se menține și în prima jumătate a anului 2023, importurile acestor produse înregistrând un salt de 19%. La rândul său, anul trecut, România a exportat în Italia produse agricole și alimentare în valoare de peste 1 miliard de euro, cu o creștere de peste 25% față de 2021, Italia fiind prima piață de desfacere a exporturilor românești din această categorie (doar 24% din aceste exporturi reprezintă alimente și băuturi procesate). Cele mai exportate categorii de produse sunt: cereale, seminţe oleaginoase, tutun, grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale, carne şi derivate din carne.
Italia deține și recordul pentru diferite alte categorii de produse importate în România, care reprezintă și cele mai achiziționate produse italiene din lume, fiind prima țară furnizoare de roșii la conservă (cu o pondere de 72,6% din totalul importurilor românești de astfel de produse), vinuri (cu o pondere de
29,3%), dar și ulei de măsline (cu o pondere de 37,3%) și ocupând locul al doilea ca furnizor de cafea (cu o pondere de 20,7%) și locul al treilea la brânzeturi și produse lactate (12,1%) și produse de brutărie şi patiserie (cu o pondere de 11,5%).
Produsele agroalimentare italiene sunt cele mai des contrafăcute și imitate în întreaga lume, valoarea contrafacerii produselor alimentare și a Italian sounding depășind 120 de miliarde de euro pe an, dublu față de exporturile anuale italiene ale acestor produse.