O mare parte din populatia Romaniei inca pastreaza in casa deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), ori le arunca la gunoi sau in natura, afectand sanatatea oamenilor si contribuind la poluarea mediului inconjurator.
Asociatia RESPO DEEE vine in ajutor si lanseaza modalitati gratuite de a oferi spre reciclare deseurile de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni, precum telefoane mobile, tablete, laptopuri, calculatoare, electrocasnice mici sau produse electrice de ingrijire personala.
Cristian Pocol, presedintele Asociatiei RESPO DEEE, a anuntat azi doua noi solutii pentru a incuraja populatia sa ofere spre reciclare aceste tipuri de deseuri.
“Conform statisticilor, 75% din electronicele vechi, nefolosite, se afla inca in locuintele oamenilor. Acestea contin substante periculoase, precum plumb, mercur, crom si cadmiu, metale grele si substante toxice inflamabile, ce pot deveni un mare pericol pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator daca sunt aruncate necorespunzator in natura. Multi oameni ori se ataseaza de aceste echipamente vechi si nefolosite ori nu stiu cum sa le ofere spre reciclare”, declara Cristian Pocol, Presedintele Asociatiei RESPO DEEE.
Principala noutate o reprezinta plicurile RESPO si parteneriatul cu Glovo, care se desfasoara in perioada 15 iunie-15 iulie si este axat in aceasta prima faza pe Bucuresti si zonele limitrofe.
“Plicurile pot fi comandate gratuit de pe www.respo.ro sau se pot lua din cele 3 librarii Humanitas din Bucuresti- Kretzulescu, Cismigiu si Auchan. In curand o sa existe astfel de puncte in mai multe orase din tara. In aceste plicuri se pot colecta deseurile electrice si electronice de mici dimensiuni precum telefon, aparat foto, periuta de dinti electrica, mouse, consola, kindle, etc. Apoi trebuie sa suni la numarul de telefon inscriptionat pe plic, iar un curier Glovo va ajunge la adresa ta pentru a prelua plicul si a-l duce la centrul de reciclare”, declara Cristian Pocol.
O alta solutie propusa pentru facilitarea colectarii DEEE este cutia RESPO.
“Ea poate fi procurata gratuit (la fel ca si plicul) fie de pe site, fie din mai multe puncte de distributie, care vor fi listate tot pe www.respo.ro. In aceasta cutie putem depozita DEEE putin mai voluminoase precum telefoane, tablete, laptopuri, electrocasnice mici, produse electrice de ingrijire personala. Apoi putem duce cutia la cel mai apropiat centru de colecare (detalii pe www.respo.ro), ori putem suna la numarul de telefon inscriptionat pe cutie, iar reprezentantii RESPO vor trimite un colector pentru a ridica gratuit cutia si a o transporta spre centrul de reciclare. Sunt solutii care speram sa ii incurajeze pe oameni sa renunte la a mai pastra in casa acest tip de deseuri periculoase si sa evitam situatiile in care gasim astfel de echipamente aruncate la gunoi sau in mediul inconjurator. Oamenii trebuie informati si incurajati sa recicleze responsabil”, continua Cristian Pocol, Presedintele Asociatiei RESPO DEEE.
Despre Asociatia RESPO DEEE
Asociatia Respo DEEE a fost infiintata in iunie 2019 si se dedica unui proces de colectare si reciclare DEEE performant, care asigura conditiile de calitate, fiabilitate si progres technologic la standarde ridicate. Serviciile exista pentru a crea un sistem eficient de colectare, logistica, tratare si valorificare a DEEE, cu scopul de a reduce la maximum risipa si impactul asupra mediului inconjurator.
Asociatia RESPO DEEE se implica activ in construirea unui viitor sustenabil in Romania avand in prezent 200 de contracte cu producatori si importatori de echipamente electrice si electronice. Prin aceste parteneriate, RESPO preia responsabilitatea legala a acestor producatori in gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, asociatia devenind astfel unul din principalii jucatori pe piata de colectare.
Astazi exista 2578 de producatori si importatori activi, cu 150 mai mult ca in 2019, care, conform legislatiei in vigoare, au obligatia de a se inregistra la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) si sa predea responsabilitatea gestionarii deseurilor catre o organizatie de profil- OTR (Organizatie de Transfer de Responsabilitate).
Vedete si influenceri au oferit exemplu
Vedete cunoscute din showbiz si influenceri din mediul online au salutat initiativa Asociatiei RESPO DEEE si au adus de acasa spre reciclare deseuri de echipamente electrice si electronice.
Romania are nevoie de un viitor verde “Ne-am intalnit azi pentru a ne uni fortele si a construi impreuna un viitor verde in Romania. Un viitor care depinde inclusiv de modul in care alegem sa gestionam situatia echipamentelor electrice si electronice (DEEE) vechi si nefolosite. In ultimii ani se discuta din ce in ce mai mult despre ce inseamna reciclare si colectarea selectiva a deseurilor. Stim deja ca plasticul, sticla si cartonul trebuie colectate si predate separat de restul gunoiului menajer si sper ca multi dintre noi chiar facem acest lucru acasa. Reciclarea nu se limiteaza insa doar la aceste tipuri de materiale. Ne confruntam la nivel global cu o problema majora in ceea ce priveste deseurile de echipamente electrice si electronice, pe care le numit generic DEEE”, a declarat Teodora Tompea, prezentator de stiri Digi 24.
Planeta este sufocata de acest tip de deseuri DEEE reprezinta in acest moment cea mai mare cantitate din toate deseurile care sunt produse la nivel global. 53,6 milioane de tone au fost generate in 2019 in intreaga lume. Conform estimarilor, acestea vor ajunge la 74,7 miliarde de tone in 2030.
75% din electronicele vechi, nefolosite, se afla inca in locuintele oamenilor! Acestea contin substante periculoase, precum plumb, mercur, crom si cadmiu, metale grele si substante toxice inflamabile, ce pot deveni un mare pericol pentru sanatatea oamenilor, si a mediului inconjurator daca sunt aruncate necorespunzator in natura.
Conform statisticilor, doar 20% din deseurile electrice si electronice sunt reciclate corect la nivel global. Restul de 80% sunt ori abandonate in mediul inconjurator, ori arse, afectand, in toate situatiile, solul, aerul si apa si, implicit, sanatatea oamenilor.
In plus, este de mentionat faptul ca, prin reciclarea corecta a acestora, vom putea sustine economia circulara. Toate deseurile de acest tip contin materii prime ce pot fi reciclate si reintroduse in procesul de productie ca materii prime. Doar in 2019 valoarea materiilor prime din echipamentele electrice si electronice generate a fost de 50,8 miliarde de Euro.
Reciclarea corecta a DEEE-urilor va reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon generate de exploatarea minereurilor pentru materii prime noi. Conform statisticilor, in 2019, 15 tone de CO2 au fost impiedicate sa ajunga in atmosfera, doar prin reciclarea corecta a fierului, aluminiului si cuprului din totalul de deseuri de echipamente electrice si electronice produse global.
Din pacate, situatia in Romania nu este inca una exemplara. Conform celor mai recente studii, realizate in 2017, rata de colectare a DEEE-urilor in tara noastra a fost de doar 23%, Romania clasandu-se pe penultimul loc in Europa la acest capitol.
“Toate aceste statistici ar trebui sa ne faca sa intelegem ca suntem intr-un moment crucial si ca este neaparata nevoie sa actionam corespunzator, acum, pentru a putea avea un viitor verde, sustenabil, in tara noastra si pretutindeni in lume. Iar totul porneste chiar de la simplul fapt ca intelegem care sunt pericolele si cum este bine sa procedam pentru a le evita. Odata ce alegem un comportament responsabil, le oferim un exemplu celor din jur si, om cu om, vom face acea mare schimbare de care are nevoie tot ce ne inconjoara. Orice mica actiune pozitiva pe care o intreprindem produce consecinte si este important chiar si simplul fapt ca azi am inteles ce trebuie sa facem cu deseurile electrice si electronice pe care le avem in casa. Ca nu este bine sa le mai tinem in locuinte, daca nu le mai folosim, si nici sa le aruncam la gunoi sau in natura, ci sa le oferim spre reciclare RESPOnsabila”, declara Cristian Pocol, Presedintele Asociatiei RESPO DEEE (www.respo.ro).
Produsele electrice si electronice cauzează astăzi cea mai mare creștere de deșeuri la nivel mondial, mai ales din pricina comportamentului consumatorilor de a arunca produsele uzate, fără a încerca să le repare, să le doneze sau să le recicleze.
Motivul principal este dorința de a achiziționa altele noi, consumatorii fiind astfel influențati de politicile agresive de marketing ce încearcă să impună pe piață noi modele, cu funcții similare, însă sub noi culori și noi forme.
Reprezentanții Asociației RESPO DEEE consideră că introducerea în România a legilor prezente deja în multe state europene, care încurajează repararea produselor electronice și care obligă companiile producătoare să afișeze indicele de reparabilitate pentru produsele pe care le pun spre vânzare, va avea un impact considerabil în a reduce cantitatea de DEEE-uri generată.
Prin acești indici de reparabilitate, de la 1 la 10, se furnizează transparent informații despre gradul de dificultate în activitatea de reparare, iar consumatorii pot să facă cele mai bune alegeri atunci când cumpără un produs. În același timp, producătorii sunt încurajați să îmbunătățească durabilitatea și, astfel, calitatea produselor lor, pentru a rămâne competitivi.
”A fost o perioadă în care oamenii păstrau un produs electronic sau electrocasnic mult timp, mai bine de zece ani. În prezent, după doi ani, în medie, majoritatea oamenilor cumpără produse noi, dorind cel mai recent model, considerând că cel vechi nu mai face față noului sistem de operare ori pentru că nu îi dau o șansă la reparație în cazul în care s-a defectat. De cele mai multe ori, produsele cumpărate ar avea o viață mult mai lungă. Totuși, ajung să fie păstrate neutilizate în casă ori aruncate la gunoi sau în mediul înconjurător, poluându-l, fără a fi reciclate corespunzător. O soluție în acest sens este repararea lor, iar dificultățile întâlnite în dorinta de a face această activitate sunt cuantificate prin indicii de reparabilitate care ar trebui să însoțească un produs atunci când acesta este lansat spre vânzare pe piață”, declară Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).
Economia de consum nu încurajează reparația Dezvoltarea capacităților de producție a dus la o scădere a prețurilor produselor noi, ceea ce a încurajat achiziționarea mai multor produse noi și reducerea activității societăților specializate pentru service. Astfel, s-a ajuns la o economie de consum în care produsele sunt utilizate și înlocuite fără a se lua în calcul opțiunea reparării lor pentru prelungirea ciclului de viață și impactul asupra mediului înconjurător.
“Creșterea foarte mare a volumului de DEEE-uri și lipsa materiilor prime necesare ne-a determinat să analizăm care este cauza acestui fenomen. Prețurile mici și dificultatea de reparare a produselor sunt principalele cauze. Producătorii au preferat să încurajeze vânzarea unor noi produse în detrimentul activităților de service, iar consumatorul nu este conștient de cantitatea uriașă a deșeurilor generate de aceste produse electrice și electronice atât în timpul procesului de fabricație cât și după scoaterea lor din uz. Pentru limitarea impactului negativ asupra mediului sunt necesare măsuri urgente și eficiente”, continuă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO.
Legi în Uniunea Europeană
O nouă lege în Franța, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2021, le cere companiilor producătoare de produse electronice să afișeze indicii de reparabilitate și să publice manualele de reparație. Prin această măsură produsele electrice și electronice vor avea o durată de viață mai lungă și se va reduce nivelul DEEE-urilor.
S-au stabilit astfel indici de reparabilitate pentru produselor existente în comerț, cumpărătorii putând afla, din start, în ce măsură produsul dorit poate fi apoi reparat ușor, la nevoie. Conform The Verge, compania Apple a fost, de exemplu, obligată, prin noua lege, să adauge acești indici produselor lor existente în magazinele online. Indicii sunt deciși în funcție de mai mulți factori, printre care ușurința prin care se poate dezasambla, existența manualelor de reparație ori cât de ușor pot fi procurate piesele de schimb.
Franța este în acest moment singura țară din Europa care a introdus această lege, ca un proiect pilot, criteriile de reparabilitate fiind însă stabilite în urma unor studii de specialitate. Efectele produse au deja un impact semnficativ în scăderea volumului de DEEE raportat, astfel că exemplul Franței va putea fi preluat și urmat în scurt timp și de alte țări din UE.
Exemple de indici de reparabilitate (conform ifixit.com)
Cel mai recent model de iPhone, 12 Pro Max – indice 6
– Ecranul și bateria pot fi înlocuite cu ușurință
– Majoritatea componentelor sunt modulare și ușor de înlocuit.
– Totuși, partea din spate a telefonului este produsă din sticlă, astfel că se poate sparge și, în acest caz, trebuie înlocuită alături de ecran.
Huawei Mate 10 Pro – indice 4
– În cazul în care camerele foto frontale se strică, trebuie înlocuit întregul ecran, inclusiv rama. În caz contrar, ecranul se va strica dacă încercăm să îl înlăturăm și să înlocuim doar camerele foto.
– Când avem nevoie să înlocuim întregul display, este necesar să dezasamblăm aproape toate celelalte componente.
Samsung Galaxy Note 20 Ultra – indice 3
– Înlocuirea bateriei este foarte greoaie
– Reparația ecranului este, la fel, greoaie și scumpă.
– Un aspect pozitiv este că telefonul se poate dezasambla cu o simplă șurubelniță Philips.
Motorola RAZR 2020 – indice 1
– telefonul cu ecran folding este foarte greu de reparat. În primul rând, carcasa este foarte puternic lipită și este greu de înlăturat.
– Pentru a înlocui bateria, este nevoie să dezasamblăm aproape toate componentele.
– Mufa de încărcare este lipită de placa de bază.
Fairphone 3 – indice 10
– Componentele importante (precum bateria sau ecranul) pot fi demontate cu o simplă șurubelniță clasică Philips.
– Are în interior indicii scrise pentru a putea dezasambla cu ușurință orice component.
– Acestea pot fi dezasamblate cu o simplă șurubelniță de tip Torx.
RESPO susține introducerea indicelui de reparabilitate în România
Asociația RESPO DEEE consideră că România are nevoie de legi care să încurajeze și să susțină reparația produselor electronice. În acest mod, cumpărătorii ar cunoaște încă de la început cât de greu sau ușor pot fi reparate produsele achiziționate, iar producătorii vor fi obligați să lanseze pe piață produse calitative, durabile și să comunice transparent modul de reparare al acestora.
“Reducerea cantității de DEEE-uri ar fi semnificativă dacă s-ar introduce acești indici de reparabilitate. Există demersuri în acest sens în mai multe țări ale Uniunii Europene și ne dorim ca această legislație să ajungă și în România. Trebuie, în același timp, încurajate și susținute service-urile profesionale, centrele unde oricine poate duce un produs electronic pentru a fi reparat și folosit în continuare”, concluzionează Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Cartușele de imprimantă sunt deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) si trebuie să fie tratate corespunzător. Cea mai mare problemă a momentului actual este dată de amestecarea acestora cu deșeurile menajere.
Foarte mulți oameni procedează greșit cu cartușele de imprimantă folosite, aruncându-le la gunoi sau în mediul înconjurător, în loc să le sorteze și să le ofere spre reciclare. Aceste consumabile conțin metale și alte tipuri de componenți chimici care poluează pământul și apa, și nici nu pot fi depozitate în gropile de gunoi obișnuite, deoarece emană substanțe chimice periculoase.
„Soluția este ca populația să fie informată corect și să deprindă un comportament responsabil, astfel încât să limităm pe cât posibil poluarea naturii, dar și risipa de componente ce pot fi reciclate și folosite pentru producția altor produse, reducând necesitatea de a exploata planeta pentru noi resurse”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Ce conțin cartușele de imprimantă?
Cartușele de imprimantă conțin plastic, metal, spumă, cerneală și toner, componente care nu pot fi separate cu ușurință. Din acest motiv, este important ca acestea să ajungă în centrele de reciclare, unde sunt sortate corect, iar materialele din care sunt realizate pot fi refolosite pentru producerea altor cartușe noi, reducând astfel exploatarea de noi resurse naturale.
Ce se întâmplă cu cartușele aruncate la gunoi sau în natură?
Un cartuș de imprimantă aruncat la gunoi de descompune în 1000 de ani. Prin componentele chimice pe care le conțin, cartușele de imprimantă contaminează solul, apa freatică, izvoarele sau râurile cu componenți chimici periculoși. În plus, nu se susține economia circulară prin refolosirea materialelor din care sunt realizate.
Ce se întâmplă cu cartușele în centrele de reciclare?
După ce ajung în centrele de reciclare, cartușele sunt dezasamblate și împărțite în materiale precum oțel, aluminiu, plastic curat sau contaminat, toner rezidual și cerneală. Toate acestea reprezintă materii prime pentru obținerea de noi produse, încurajându-se astfel economia circulară.
Statistici îngrijorătoare. Cât reciclăm și cât poluăm?
Aproximativ 1,3 miliarde de cartușe de imprimantă sunt utilizate anual în întreaga lume, dar mai puțin de 30% dintre acestea sunt reciclate corespunzător. Dacă s-ar pune cap la cap cartușele de imprimantă folosite în fiecare an, ele ar înconjura Pământul de 2 ori.
Doar în Europa, aproximativ 60 de milioane de cartușe de imprimantă pa bază de toner sunt vândute în fiecare an. Dacă vorbim despre cartușele cu cerneală, numărul depășește 300 de milioane anual.
În Marea Britanie, până la 45 de milioane de cartușe de imprimantă sunt aruncate anual la coșul de gunoi, ajungând astfel să polueze mediul.
În Australia, 34 de cartușe de imprimantă sunt aruncate la gunoi în fiecare minut, ceea ce înseamnă aproximativ 18 milioane pe an.
Un cartuș de imprimantă laser are nevoie de până la 450 de ani pentru a se descompune. În același timp, descompunerea materialelor, precum plasticul industrial, folosite la realizarea acestora, poate dura mai bine de 1.000 de ani.
Prin reciclarea corectă a 1000 de cartușe s-ar salva 200 de kilograme de plastic, 150 de kilograme fier, 50 kilograme aluminiu și 5000 de litri de petrol.
Pentru fabricarea fiecărui cartuș de toner nou se consumă aproximativ 4 litri de țiței. Reciclarea cartușelor vechi poate astfel duce la economisirea a milioane de litri de țiței pe an.
Conform ETIRA.ORG, în România se aruncă 1 cartuș/ secundă, iar fiecare român listează la imprimantă cel puțin 2 pagini pe zi. Astfel, în țara noastră se aruncă într-un singur an nu mai puțin de 40 de milioane de cartușe.
Adunate, lungimea cartușelor consumate într-un an însumează nu mai puțin de 4750 de kilometri, adica o dată și jumătate suprafața României (3200 de kilometri). În 9 ani, lungimea cartușelor consumate în Romania ar putea face înconjurul Pământului și ar ajunge astfel la 40.000 de kilometri.
Ce alternative avem?
“Majoritatea cartușelor de imprimantă pot fi reumplute de 5-7 ori înainte de a ajunge la sfârșitul duratei lor de viață. Așadar, chiar și înainte de a le da spre reciclare, putem proteja mediul refolosind cartușele prin reumplere atât timp cât este posibil. Cartușele pentru imprimantele laser pot fi reumplute de până la 4 ori.
Unele companii mizează pe „remanufacturare”. “Asta înseamnă că iau cartușele din plastic, le dezasamblează, le curăță și le reconstruiesc, le reumplu și le vând ca noi. Aproximativ 25% dintre cartușele pe bază de toner sunt remanufacturate anual, iar la cere pe bază de cerneală vorbim de o cifră de doar 15%”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Cutia RESPO dedicată cartușelor de imprimantă
Pentru a preveni aruncarea la gunoi a cartușelor de imprimantă, Asociația Respo DEEE a dezvoltat o serie de cutii specifice ce pot fi amplasate în proximitatea fiecărei imprimante și un sistem complet de colectare și transport a lor către o locație specială pentru tratarea corespunzătoare. Cutiile pot fi comandate gratuit de pe www.respo.ro, iar după umplere acestea se pot duce la cel mai apropiat centru de colectare (detalii pe www.respo.ro), ori se poate suna la numărul de telefon inscripționat pe cutie, iar reprezentanții RESPO vor trimite un colector pentru a ridica gratuit cutia și a o transporta spre centrul de reciclare.
Asociația Respo DEEE se dedică unui proces de colectare și reciclare DEEE performant, care asigură condițiile de calitate, fiabilitate și progres technologic la standarde ridicate. Serviciile există pentru a crea un sistem eficient de colectare, logistică, tratare și valorificare a DEEE, cu scopul de a reduce la maximum risipa și impactul asupra mediului înconjurător.
Asociația RESPO DEEE are, în prezent, 200 de contracte cu producători și importatori de echipamente electrice și electronice. Prin aceste parteneriate, RESPO preia responsabilitatea legală a acestor producători în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, asociația devenind astfel unul din principalii jucători pe piața de colectare.
90% din componentele unui telefon mobil pot fi reciclate, salvând astfel mediul și industria viitorului
• În România, peste 22 de milioane de telefoane mobile vechi sunt încă păstrate în sertare –
Telefoanele mobile au devenit parte importantă din viața omului modern. Conform ultimelor date oferite de EESC- European Economic Social Comittee, 90% dintre adulții din Uniunea Europeană dețin un telefon mobil, jumătate dintre acestea fiind smartphone-uri. Se estimează că vânzările de telefoane mobile vor ajunge la 5 milioane de unități pe zi în 2023, o rată impresionantă care ascunde însă o problemă majoră: ce se întâmplă cu telefoanele vechi, care nu mai sunt folosite?
România, pe ultimele locuri la reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice
Din păcate, foarte mulți dintre deținători aleg să păstreze produsele în casă, chiar dacă nu le mai folosesc, ori, și mai alarmant, le aruncă la gunoi sau în mediul înconjurător, ignorând pericolele majore pe care componentele acestora le pot avea asupra naturii și sănătății oamenilor.
Progresul tehnologic a facut ca durata de viață a smartphone-urilor să fie mult mai scurtă decât în cazul telefoanelor mobile clasice, cu o medie de 18 luni, ceea ce face ca, în prezent, să existe aproape 700 de milioane de telefoane mobile vechi și nefolosite în casele locuitorilor din Uniunea Europeană. Din păcate, Romania are o rată de reciclare de doar 11% (conform studiului reBuy), existând peste 22 de milioane de device-uri păstrate în locuințe, conform informațiilor oferite de reprezentanții Asociației RESPO DEEE.
90% din componentele unui telefon mobil pot fi reciclate
Telefoanele mobile fac parte din categoria de produse electronice care pot fi reciclate în proporție de 90%. Smartphone-urile sunt compuse, în mare parte, din metal (45%), sticlă (32%), plastic (17%), iar printr-o reciclare sustenabilă, se poate susține economia circulară, aceste materiale urmând a deveni materii prime folosite pentru producerea altor gadgeturi.
“Reciclarea telefoanelor mobile este o reală problemă, nu doar în Romania sau Uniunea Europeană, ci peste tot în lume. Un smartphone conține peste 70 de elemente în componență, mai mult de jumătate din elementele cuprinse în tabelul periodic al lui Mendeleev. Prin reciclarea telefoanelor trebuie să înțelegem că ne aducem o contribuție esențială asupra sănătății mediului înconjurător. Smartphone-urile conțin materiale rare precum tin, tantalum, tungsten, aur, argint sau paladium. Cu fiecare 10.000 de telefoane mobile reciclate evităm extragerea a 26 de tone de minereu de aur și 29 de tone de minereu de argint”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO.
Reciclarea corectă reduce mineritul și impactul negativ asupra mediului
Din cauza faptului că materiile prime sunt limitate, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție și noi folosim mai mult decât ne poate oferi pământul, reciclarea corectă și mineritul urban sunt singurele soluții care vor ajuta la producția de noi produse electronice.
“Prin reducerea mineritului se scad emisiile de gaze de seră din atmosferă (CO2). Spre exemplu, pentru extragerea unui kilogram de aur din mine, se produc 23 de tone de CO2, 27 g de mercur, 22 de grame de arsenic și 2000 de tone de deșeuri. Dacă am recupera aurul din telefoanele mobile, atunci cantitatea de deșeuri finale ar fi de doar 10 kilograme și s-ar consuma doar 50 de litri de apă. În situația ipotetică în care s-ar recicla toate cele 700 de milioane de telefoane mobile aflate spre hibernare în Europa, s-ar genera, însumat, 14,920 tone de aur, argint, cupru, paladium, cobalt și litium, cu o valoare totală de 1 miliard de euro. Toate aceste materiale vor reintra ulterior în circuitul economic ca materie primă și vor contribui la producerea de noi device-uri”, menționează Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Cum se pot recicla corect deșeurile de echipamente electrice și electonice (DEEE) în România
Deșeurile de echipamente electrice și electonice, în cazul de față telefoanele mobile, nu trebuie aruncate la gunoi și nici nu trebuie păstrate în locuințe alături de alte produse, ci trebuie transportate personal la centre de reciclare dedicate/magazine de produse noi sau predate spre colectare companiilor care oferă acest serviciu.
De exemplu, Asociația RESPO DEEE pune la dispoziție recipiente gratuite (cutii sau containere de diverse dimensiuni), care pot fi comandate telefonic la 0 800 800 21 sau online pe www.respo.ro/solicitare-cutii-