Se descrie ca fiind “un om de pamant” caruia ii place tot ce tine de natura. Poate din acest motiv, a inglobat cat mai multe elemente in creatiile sale, pe care le descrie a fi “demi-couture”. Cristian Samfira, designer vestimentar, artist, pictor si “om de familie” inca mai incearca sa se impace cu ideea de moda intr-o lume complicata in care “glam-ul, expunerea si social media vand“! Asa a ajuns sa creeze “mult din putin” si sa le ofere clientelor sale o “panza pe care fiecare isi deseneaza povestea in felul sau!
Cristian lucrezi intr-un domeniu creativ, foarte efervescent si foarte dinamic: cel al designului vestimentar. Simti ca ti-ai gasit locul in aceasta industrie dezirabila, dar atat de complicata? Pasiunea pentru moda a inceput in liceu, datorita crochiului de moda si nicidecum pentru ca eram un tip” fashion”. Aveam parul vopsit in toate culorile, cercei in urechi, dar nu pentru a fi la moda, ci pentru ca asa eram eu. Pe vreme aceea nici nu puteai vorbi de a fi fashion, atata timp cat toate hainele proveneau din bazarurile cu marfa din Turcia. Am ales sa fac asta in paralel cu pictura, pentru ca in mmentul respectiv credeam ca poate devein o afacere mai de succes decat pictura.
De fapt pictura nu am vazut-o si nu o vad ca pe o afacere. este un privilegiu al tau, un loc in care are acces doar cine vrei tu sa aiba. Imi e foarte greu sa ma despart de o pictura, atunci cand o vand. E ca si cum as da o bucata din sufletul meu.
Moda insa e mai comerciala, repetitiva si o creez special pentru cineva. Inca incerc sa ma impac cu idea de moda.
Creatiile tale sunt atipice: sunt artistice, tridimensionale, extravagante, este deschisa clientela din Romania catre aceasta zona vestimentara? Creatiile, formele si constructiile cromatice pe care le realizez reprezinta cautarile si gandurile
mele. Cu siguranta pregatirea mea in pictura si arta plastica, se reflecta in ceea ce creez. Imi doresc ca clientele mele sa poarte o farama din povestea mea, pe care sa o continue prin modul lor de a fi. Eu ofer panza, povestea o desenezi tu, prin in felul tau de a fi.
Extravaganta nu este un termen potrivit pentru stilul meu. Poate putina indrazneala, putin curaj uneori, dar ceea ce este esential este inteligenta. Inteligenta in ati alege tinutele nu are legatura cu a fi la moda sau a fi supus unor tendinte, acest lucru nu face altceva decat sa vanda si sa uniformizeze. Moda este ceva prea personal pentru a te inscrie in niste tipare dictate sau sugerate de marketing.
Te joci cu texturile, cu alaturarile neasteptate de materiale, cu croielile, simti ca hainele pe care le creezi declanseaza acea emotie pe care ti-ai dorit sa o transpui creatiei? Facultatea m-a invatat sa fac mult cu resurse putine. Era o perioada in care nu prea aveam acces la informatii legate de moda. Nu aveam reviste, nu aveam Internet, nu aveam tesaturi. Materia noastra prima era constituita din doi saci de resturi primite de la o fabrica de textile din Cluj, din care vorba aia: trebuia sa faci bici! Si am reusit.
De acolo pasiunea mea pentru structurarea si destructurarea meterialelor, a texturarii prin diverse tehnici, a pictarii lor. Asa am invatat fara sa imi dau sema, ceea ce peste multi ani imi sugera un buyer din New York, ca nu orele de munca fac un produs sa fie premium, ci ideea, conceptul creatiei. Iar acum, exact aceste detalii care imi personalizeaza colectiile, fac ca ele sa fie diferite, sa emane o amprenta personala, si sa fie cautate de catre clientii. Tocmai aceste lucruri: concept, finisaje, poveste, il fac pe client sa nu treaca indifferent pe langa creatiile mele.
Am observat ca te inspiri mult din natura: folosesti elemente florale, “aripi de fluturi” elemente ce amintesc de penajul pasarilor, elemente vegetale. Ce te inspira? Sunt om care rezoneaza cu teluricul, cu natura. In momentul in care ajung in zonele, fara prea multa interventie umana, sunt in elemental meu. Imi place mirosul de pamant, de ploaie, de fan, iarba, mirosul lemnului.… Acolo imi gasesc inspiratia, in bucati de lemn invechite de timp si batute de ploaie, in pietre, in apa care curge, in zborul unei pasari, in norul care trece pe cer …in orice ma inconjoara. Asta e! Fiecare cu pasiunile lui.
Totodata, am observat o aplecare catre structurile volumetrice si 3D care dau un aspect neasteptat chiar si unei banale masti. De unde ti-a venit aceasta idee? Paradoxal fata de intrebarea anterioara, imi place sa cercetez formele si structurile, de data asta vorbim de zona de design, de arhitectura. In urma cu aproape 20 de ani am dezvoltat aceste structuri geometrice, volumetrice, care in timp au ajuns o semnatura a brand-ului. Le-am aplicat pe toate tipurile de produs vestimetar, le-am reinterpretat si reimaginat. Si dupa atatia ani, inca sunt foarte cerute de catre clienti.
Esti absolvent de arte plastice, pictezi, esti un artist si incerci sa aduci impregenezi arta ta in mai multe zone ale designului. Ce iti doresti sa transmiti publicului prin acest melanj de manifestari artistice? Pictura si desenul sunt marile mele pasiuni. Moda, bijuteria si alte cautari ale mele, au fost si sunt niste extensii de exprimare artistica. Dar, daca privesc in ansamblu, toate au legatura intre ele, si
nu fac altceva decat sa contureze universul meu artistic. De aici si influentele din pictura in moda, cromatica, grafica, picturalitatea. Acest lucru face diferenta pana la urma si este apreciat de clientii mei. Faptul ca printurile, desenele, interventiile asupra tesaturilor, aplicatiile de plastic, inox sau beton pe rochii sunt create de mine, confera autenticitate. As vrea ca lumea sa ma perceapa asa cum sunt : un designer de sevalet, nu un designer glossy. Unei picturi, valoarea ii creste in timp. La fel si hainele pe care le creez eu, nu sunt supuse trecerii timpului, sunt atemporale.
Esti o persoana foarte discreta, aparent pragmatica, dar cu o inclinatie usor melancolica, te-au ajutat aceste trasaturi in domeniul tau de activitate ori dimpotriva ti-au creat un dezavantaj fata de alti designeri mai incisivi? Sunt un designer dificil, de fapt. Dificil pentru lumea in care traim. Dificil pentru mine insumi.
Daca ne referim la ceea ce insemna moda in marea ei parte, discretia este categoric un
dezavantaj. Da, intr-o lume in care expunerea media, social media si “glamul” vand si sunt un must-have pentru lumea asta, eu pot spune ca nu exist sau nu sunt deloc in povestea potrivita.
Pe de alta parte placerea si bucuria clientilor care imi descopera colectiile, ca pe o piatra pretioasa adanc ascunsa in pamant, este una fantastica. Pana la urma ( si asta este ceea ce mi-am dorit), la atelierul meu ajunge doar si doar cine trebuie sa ajunga. Ce e mai frumos in momentul in care vrei sa cumperi o pieasa de arta, decat sa ajungi in atelierul artistului, sa patrunzi in universul lui si sa ii respiri putin din gandurile cu care creeaza? Nu imi vad rochiile cumparate prin niste
apasari de taste, prin selectarea masurii, tipul de curier si plata la livrare. Deocamdata…
Cum arata o zi din viata ta: incepand cu viata de familie si continuand in atelierul de creatie pana seara tarziu? Aici din nou te voi dezamagi! Arata ca o zi normala din viata unei familii cu doi copii, care trebuie dusi si luati de la scoala, care muncesc la atelier sau teatru, platesc facturi, si incearca sa se bucure unii de altii cat mai mult posibil. Nu e nimic glam, nu e nimic, stralucitor, sampania nu curge siroaie ca in viata vedetelor de la tv, expuse si paraexpuse, cu miliaone de follow-ersi, si “J’de mii” de like-uri. E doar frumos si minunat.
Ai avut foarte mult succes la Paris, in tari arabe, unde simti ca ti-au fost cel mai bine intelese creatiile? Succesul, daca asa ii spune, a venit in mod firesc dupa niste ani cu multa munca si seriozitate. La inceput esti un necunoscut, care nu prezinta nici o garantie. Am castigat increderea clientilor in timp, pas cu pas, asa cum am stiut, fara retete imprumutate de la altii. Am crezut in ccea ce fac si rezultatele nu au intarziat sa apara. Creatiile mele ”sunt intelese” in boutiqurile de lux din cele mai importante capitale ale lumii.
Oscilezi intre haute-couture si pret-a-porter, ce te reprezinta cel mai bine si cum ai vrea sa transformi brand-ul tau in viitorul apropiat? Haute-couture e mult spus. Este pe ici pe colo un demi-couture, detalii care pot duce in zona asta,
dar nu haute-couture. Nimeni din Romania nu face haute-couture, si ar trebui interzis acest termen pentru cei care viseaza ca ar face asa ceva.
Intr-adevar, rochiile pe care le creez au aspectul acesta, sunt elaborate, au finisaje de calitate si niciun detaliu nu este lasat la voia intamplarii. Dar nici de dragul marketing-ului nu as pretinde ca fac asa ceva.
Planuri de viitor? Poate dezvoltarea liniei de ready-to-wear, a unui pret a porter de lux, de care oamenii sa se bucure nu doar la evenimente elaborate, ci in orice moment al zilei in care vor sa se simta speciali.
CITESTE SI: Interviu cu designerul Irina Marinescu