24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Romane sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza este prilejul perfect pentru o calatorie virtuala la resedinta de vara a domnitorului, la Ruginoasa, dar si la Palatul Unirii, casa din Iasi care a fost resedinta familiei Cuza, precum si a Regelui Ferdinand! Sa descoperim impreuna doua bijuterii arhitecturale ce ascund povesti dramatice mai putin cunoscute!
Pe 24 ianuarie sarbatorim Ziua Unirii Principatelor Romane sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscuta in istorie si ca Mica Unire. Acest eveniment a fost primul pas pentru infaptuirea Statului National Unitar Roman. Inceput in 1848, bazat pe o apropiere culturala si economica intre Moldova si Tara Romaneasca, evenimentul premergator Unirii a fost realizarea uniunii vamale dintre Moldova și Țara Romaneasca, in timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Apoi, prin alegerea in unianimitate a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie), iar ulterior al Tarii Romanesti (24 ianuarie/5 februarie).
Este prilejul perfect de a face o incursiune la 60 de kilometri de Iasi, la Ruginoasa, unde s-a aflat resedinta de vara a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar si un loc pentru numeroase drame politice si amoroase. Ascuns dupa o perdea de arbori si renovat abia la sfarsitul anului 2013, cladirea construita in stil gotic pastreaza pe alocuri farmecul boieresc de alta data prin scarile impunatoare, piese din mobilierul originar, tablouri si obiecte ce au apartinut Domnitorului Ion Cuza si Elenei Cuza.
Casa a apartinut initial familiei domnesti Sturdza, dar in 1862 vornicul Sturdza a ipotecat mosia si Palatul de la Ruginoasa si nu a mai achitat ratele catre Banca Moldovei. Astfel a ajuns mai tarziu in posesia familiei Cuza.
Cumparata de la Duca Voda, mosia de la Ruginoasa de 8.000 de hectare a lui Sandulache Sturdza a fost locul perfect pentru ca la 1804, arhitectul vienez Johann Freiwald sa reconstruiasca vechea casa boiereasca de pe mosia Ruginoasa. De asemenea, proprietarul Ruginoasei a adus in Moldova, pe cheltuiala sa, un gradinar german, pe nume Mehler, care a primit insarcinarea de a amenaja în jurul palatului un parc cu alei strajuite de statui, banci ascunse in labirinturi de verdeata si chiar un iaz inconjurat de salcii. Palatul de la Ruginoasa a fost construit de catre Freiwald in stil neo-clasic. “Aproape de Targul-Frumos sunt incantatoarele domene a Ruginoasei. Calatorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui suparator drum. El pare ca se trezeste transportat ca prin un farmec intr-un un castel descris de Waler Scott, unde gaseste pe langa marirea feodalitatii, gospodaria Poloniei și eleganta Frantei”, scrie Costache Negruzzi.
Palatul a fost moștenit de catre logofatul Costache Sturdza, fiul lui Sandulache si var al domnitorului Mihai Sturdza, care l-a adus la Ruginoasa pe arhitectul Johann Brandel care a refăcut palatul in stil neogotic. Lucrarile de amanejare si finisare ale impunatoarei cladiri s-au efectuat abia intre 1853 si 1855. Astfel, Carl Zergiebel a executat cele trei scari interioare din lemn de stejar si toate ușile din interiorul palatului, Heinrich Stach a confecționat si montat dusumelele, Alexandru Ioan și Gh. Boroc din Roman au executat sobele, iar P. A. Flan, “dit Lecomte”, a zugravit peretii interiori si a vopsit toata lemnaria, inclusiv scarile interioare de stejar.
Logofatul Costache Sturdza nu a apucat sa locuiasca prea mult aici, el mutandu-se la Iasi, capitala Moldovei, unde avea in proprietate mai multe case. In aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a facut un imprumut de 60 mii de galbeni la Banca Nationala Moldovei pe timp de 17 ani, ipotecând palatul si mosia Ruginoasa. Din cauza faptului că debitorul nu a putut achita ratele la termenele stabilite, banca a scos mosia Ruginoasa la licitatie, astfel fiind achizitionata de Cuza contra sumei de 50.000 de galbeni, dorind sa il transforme drept resedinta de vara.
Domnitorul nu a venit insa des la Ruginoasa, nu pentru ca nu ii era pe plac tihna conacului si mosia ampla, ci pentru ca era ocupat la Iasi ori la Bucuresti cu treburile domnesti. Doamna Elena Cuza a insufletit acest loc, ce i-a servit drept casa pentru a-i creste cei doi fii ai lui Cuza din relatia cu Maria Obrenovici: printii Dimitrie si Alexandru. Din pacate, Printul Dimitrie s-a impuscat in acest palat, din cauza unor deziluzii amoroase, iar locul ii serveste drept mormant atat lui, cat si fratelui sau care moare mai tarziu in Spania in luna de miere.
Initial, la Ruginoasa a fost inmormantat si Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dupa decesul din Heidelberg in 1873, ca mai apoi osemintele lui sa fie mutate la Curtea de Arges, iar apoi la Biserica Trei Ierarhi din Iasi. Bombardat in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, devenit apoi sediu C.A.P., sanatoriu pentru tuberculosi, primarie si biblioteca, Palatul de la Ruginoasa a trecut prin mai multe restaurari care i-au redat frumusetea de alta data.
Pasind pe scarile de lemn, catre saloanele oficiale, iatacuri si mai tarziu catre biroul Domnitorului, locul te face sa patrunzi in “intimitatea familiei Cuza”, ca mai tarziu sa asisti chiar la un discurs emotionant sustinut de o proiectie holografica ce incearca sa recreeze figura istorica a domnitorului.
Construit in stilul neogotic, aceasta resedinta este pe cat de frumoasa, pe atat de umbrita de drame, secrete si poveşti de dragoste tragice, casa Domnitorului Cuza de la Ruginoasa era recunoscuta pentru “amorurilor secrete, tinute departe de ochii lumii şi de urechile familiei“. Pe de-o parte, relatia nelegitima pe care Cuza a avut-o cu Maria Obrenovici, consumata si in Conacul Manasia de la Urziceni, care a avut ca rezultat doi fii crescuti de Elena Cuza (Alexandru Ioan Cuza si Dimitrie), pe de alta parte, moartea Printului Dimitrie care se indragosteste de una dintre servitoare si se sinucide in camera sa, dupa ce Elena Cuza o alunga pe tanara.
Citeste si: Povestea Domeniului Manasia de la Urziceni
Zidurile Palatului Ruginoasa ascund alte idile rusinoase. Costache Sturdza a ascuns-o la Palatul de la Ruginoasa pe sotia sa, Marghiolita Ghika-Comanesti, in care inflorise o pasiune pentru boierul Nicolae Roznovanu. Ea s-a aflat in paza fiului cel mare al lui Costache, Sandulache Sturdza, care purta numele bunicului. In fruntea unei mici trupe de arnauți, boierului Roznovanu s-a indreptat spre palat, i-a cumpărat pe paznicii lasati acolo de boier, a patruns în curte unde a fost intampinat de Sandulache Sturdza. Acesta a impuscat un arnaut, dar un altul l-a omorat, injunghiindu-l in inima. Marghiolita a fost dusă la Palatul Roznovanu de la Stanca (azi demolat), apoi cei doi amorezi au fugit in Bucovina, unde s-au si casatorit.
Peste ani si ani, tot la Ruginoasa, Maria Moruzzi, vaduva fiului lui Cuza, Alexandru Ioan Cuza mort in Spania din cauza ftiziei avea sa se indragosteasca de tanarul inginer Ionel I.C. Bratianu, venit in zona sa munceasca la constructia caii ferate Iasi-Pascani si devenit chirias la conac. Nora domnitorului se casatoreste astfel, chiar cu fiul celui care-l determinase pe Cuza sa abdice in noaptea de 10 spre 11 februarie 1866 in favoarea lui Carol I.
Citeste si despre: Vila Florica, conacul Bratienilor
Infaptuitorul Unirii de la 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza, era urmasul unei vechi familii de moldoveni, cluceri, spatari, comisi, ispravnici. Acesta a primit o educatie aleasa la Iasi, unde a fost coleg cu Vasile Alecsandri, apoi la Paris, unde isi ia bacalaureatul in litere. Intors in tara si inrolat in armata o cunoaste pe Elena Rosetti cu care se casatoreste.
Figura importanta in timpul evenimentelor din 1848, Cuza se face remarcat prin luarea de cuvant la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iasi, unde a cerut reforme democratice. Asa ajunge sa fie arestat la ordinul domnitorului Mihai Sturdza. Alexandru Ioan Cuza scapa insa de paza si fuge in Transilvania, apoi participa la Marea Adunare de la Blaj dupa care se retrage in Bucovina.
Fost parcalab de Galati, sub domnitorul Grigore Ghika, Cuza este ales domnitor atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca. Desi scurta, domnia sa de sapte abi a fost o perioada de maxima dezvoltare pentru Romania: a fost creat primul Parlament Unic al Romaniei, primul Guvern unitar, s-a adptat prima Constitutie, a fost efectuata prima reforma electorala, prima reforma agrara, a invatamantului si secularizarea averilor manastiresti.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltarii moderne a Romaniei, primul pas important pe calea înfaptuirii statului național unitar roman, fiind facut la 24 ianuarie 1859, iar Marea Unire a avut loc in 1918 la Alba Iulia. Dupa inlaturarea lui Cuza de la putere in 1866, printr-o lovitura de stat, Unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
La Iasi, pe strada Lapusneanu se afla acum si Muzeul Unirii, aflat intr-un edificiu de mare valoare cu stil arhitectonic neoclasic, perfect integrat in peisajul urban. Aici s-a aflat resedinta domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar mai tarziu a regelui Ferdinand.
Aflata in proprietatea mai multor familii boieresti din Moldova: Catargi, Paladi, Cantacuzino-Pascanu, Ghika, micul palat a servit intre 1859-1862, drept locuinta a domnitorului Principatelor-Unite, Alexandru Ioan Cuza. Cei patru ani au fost suficienti pentru ca edificiul sa ramana in memoria colectiva sub numele de “Palatul Cuza”, desi mai tarziu aceasta a devenit proprietatea Societatii Creditului Urban din Iasi si cartier general al Regelui Ferdinand in timpul primului Razboi Mondial cand Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane.
Din anul 1937, micul palat ajungei in posesia statului, este declarat monument istoric, iar aici se amenajeaza la etajul casei, la indemnul lui Nicolae Iorga, muzeul “Palatul Cuza-Voda”. Sub actuala denumire, Muzeul Unirii a fost deschis la 24 ianuarie 1959, fiind mult mai intim si mai elegant decat cel de la Ruginoasa prin obiectele de mobilier atent alese, obiectele delicate si amanajarea cu farmec a fiecarei camere care te poarta cu gandul la vremurile secolului al XVII-lea.
Recent restaurat şi reamenajat, acesta cuprinde colectii importante privind istoria Unirii Principatelor Romane. La parter se afla un istoric al casei si aspecte tematice ale epocii unirii, la etaj se dezvaluie apartamnentele domnesti, cabinetele de lucru ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza ale Doamnei Elena Cuza, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul Doamnei si un dormitor.
Patrimoniul muzeului cuprinde documente, carti rare, harti vechi, fotografii, costume, arta decorativa (mobilier, portelan, argintarie, ceasuri, corpuri de iluminat, covoare), ce au apartinut atat familiei Cuza, dar si aristocratiei din acea perioada. In muzeu se mai afla si o valoroasa colectie de monede vechi si medalii.